România plătește 43,3 milioane dolari la Banca Mondială ca să afle oficial de ce nu poate construi autostrăzi”. Nu, nu e penal: Metodele prin care managerii puși politic subminează construcția de autostrăzi din România

0
752

România a încheiat un acord cu Banca Mondială pentru ca, în schimbul a 43 de milioane de euro, să afle oficial și științific de ce nu reușește să contruiască autostrăzi.

Nu știm ce va conține un astfel de raport: știm, însă, ce NU va conține:

Raportul Nu va conține numele, funcția, CNP-ul și adresa funcționarilor și managerilor care, de 25 de ani, obstrucționează sau subminează pur și simplu crearea unei infrastructuri de transport.

În esență e vorba de calitatea umană și profesională a decidenților din domeniul transporturilor. Acesta este ”nodul gordian” ce trebuie tăiat dacă ne dorim ca în această viață să putem circula în siguranță în România.

Doar finanțarea și aprobarea UE Nu lipsesc: Lista scurtă a incompetenței, neglijenței, sabotajului, lipsei de răspundere.

1). Nerealizarea expropierilor, nerespectarea termenelor din calendarul procedurilor și urmărirea acestora.
Lotul 2 al Autostrăzii A10 Sebeș-Turda (24,25 km). Monitorizarea asociației arată că, deși condițiile meteorologice din ultimele săptămâni au fost ideale pentru execuție, constructorul (Aktor) avansează într-un ritm extrem de lent, mobilizarea fiind una nesemnificativă.

Sunt lucrări de care constructorul nu se poate apuca din cauza exproprierilor suplimentare încă nerealizate sau a utilităților nerelocate.

2).Încălcarea de către funcționari a procedurilor de deschidere a ofertelor: blochează licitațiile, relansează, după ani de zile, procedurile de la zero.

În urma hotărârilor instanțelor de judecată, licitațiile pentru proiectarea și execuția tronsoanelor 3 și 4 ale Drumului Expres Craiova-Pitești sunt foarte aproape de anulare.

Cauzele blocării, tergiversării și, în final, anulării licitațiilor pentru 81,26 km din cei 121 km (adică 67%) ai coridorului Craiova-Pitești sunt:

În cazul tronsoanelor 3 și 4, CNAIR s-a grăbit să deschidă ofertele depuse înainte să fie soluționate toate contestațiile. Curtea de Apel București a admis parțial contestația unui constructor, iar acum CNAIR se află în imposibilitatea de a opera modificările impuse de instanță.

Pentru tronsonul 1- Ștefan Ioniță (fostul șef CNAIR) a lansat în 2017 licitația pentru primul segment al drumului expres pe o documentație plină de erori și de informații contradictorii. CNAIR a deschis ofertele fără a corecta toate aceste aspecte, a descalificat unele oferte și apoi, bineînțeles, s-au depus contestații. Unele aprobate de CNSC, însă în acest stadiu este imposibilă modificarea diferitelor acte incriminate fără a distorsiona iremediabil rezultatul licitației. Singura variantă rămasă în acest punct: anularea licitației.
3).Întârzieri nejustificate în organizarea licitațiilor după finalizarea documentațiilor: ignorarea relocîrii rețelelor de utilități

Autostrada Transilvania (A3), tronsonul dintre Nădășelu și Suplacu de Barcău, segment pe care UE a acceptat să îl finanțeze.

Fostul șef CNAIR Ștefan Ioniță a anunțat în luna octombrie 2017 că documentația pentru proiectarea și execuția sectorului respectiv a fost transmisă la ANAP, dar nici după 7 luni, în mai 2018, licitația nu a fost publicată.

4). Fără termene, fără norme de timp, fără nicio răspundere pentru întârzieri: Aproape un an pentru evaluarea ofertelor

Desemnarea câștigătorului pentru noul nod rutier de la Berceni de pe DNCB (actuala centură a Municipiului București) s-a produs pe data de 8 mai 2018.

Această licitație a fost lansată acum un an de zile, pe 17.05.2017. Au fost depuse 6 oferte iar CNAIR având nevoie de nu mai puțin de 8 luni pentru a le evalua. Problema nerezolvată încă: CNAIR nu a pornit procedurile de licitație pentru realizarea exproprierilor și nici pe cele pentru consultanță.

5) Haos în caietele de sarcini, criteriile de evaluare și SEAP

CNAIR a desemnat câștigătorii celor 3 secțiuni ale A0 Sud, noua centură a Bucureștiului la nivel de autostradă. Ofertele depuse au fost inițial declarate conforme din punct de vedere tehnic, apoi însă CNAIR a eliminat o serie de participanți la licitație pe evaluarea financiară. Situația a generat 9 contestații. În plus: în cazul lotului 3, eliminarea din motive procedurale a ofertelor cu punctaj superior celei declarate câștigătoare conduce la un preț cu peste 15 milioane de lei mai mare decât estimarea oficială publicată pe SEAP – o situație foarte rar întâlnită.

Săptămâna trecută a început demolarea construcțiilor aflate pe traseul proiectului giratoriului suspendat de la Domnești, însă doar pe raza localității Bragadiru. Aceste demolări ar trebui însă să continue în cel mai scurt timp și pe raza celorlalte unități administrativ teritoriale intersectate de proiect: Domnești, Clinceni și Sectorul 6 București. În caz contrar, lucrările nu vor putea începe. Și un amănunt: lucrarea nu are niciun leu finanțare în Bugetul 2018.

6). Schimbarea regulilor jocului în timpul atribuirii lucrărilor: la un an de zile de la deschiderea ofertelor pentru Autostrada Moldova, guvernul răstoarnă masa și anunță contrucție în PPP

Cel mai proaspăt exemplu, scos în evidență de recentele proteste ale șoferilor din Moldova: autrostrăzile A7 și A8. Licitațiile pentru pregătirea (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, autorizație de construire) celor patru proiecte ale Autostrăzii A7 au fost lansate în 24.11.2016.

O problemă națională: lipsa de răspundere a funcționarului public
Toate eșecurile în aplicarea procedurilor, legislației și calendarului construirii unei autostrăzi au în spate oameni concreți.

Nu pare să fie o mare filosofie de vreme ce, state mai slab dezvoltate decât România sau mai puțin afectate de divergența internă, pot face autostrăzi pe care le încep după năo și le termină cu ani buni după România.

Exemplele prezentate mai sus conțin, însă, toate detaliile necesare identificării vinovaților și tragerii lor la răspundere.

Din păcate, vedem schimbări în acest domeniu, ca și în multe altele, numai odată cu schimbarea guvernelor: iar criteriile nu au nicio legătură cu competența și responsabilitatea funcționarlui public, căruia i se mărește salariul cu cât face mai puțin și cu cât blochează mai mult.

Dacă oamenii nu vor, nu iese nimic. Și nu vor
Acordul cu Banca Mondială privind raportul privind problemele care împiedică România să-și facă infrastructură nu ar fi suficient, în cazul că ar ieși:

România a mai semnat un acord de consultanță și finanțare cu Banca Mondială, în valoare de 90 de milioane de dolari pentru – atenție! – reformarea și modernizarea ANAF.

Aproape de finalul programului, proiectul a ajuns la mai puțin de 25%, majoritatea banilor de până acum fiind plătiți pentru consultanță, nu pentru modernizare și restructurare.

Banca Mondială și statul român au agreeat de principiu termenii contractuali de asistență în proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov, documentele urmând să fie supuse aprobării într-o reuniune a board-ului Băncii Mondiale programată pe 26 iulie 2018.

În ce constă proiectul:
Documentul care urmează să fie aprobat de Banca Mondială are drept obiectiv declarat ”demonstrarea unui nivel îmbunătățit al capacității de construcție a autostrăzilor” de către România.

Costul asistenței este de 43,3 milioane dolari, cu 23% mai mult decât prevedea memorandumul aprobat de fostul guvern Mihai Tudose în noiembrie 2017.

Banii îi vom plăti (în tranșe, pentru că evident e vorba de un credit care va fi contractat de Ministerul Finanțelor) pentru ca Banca Mondială ”să ajute” la, atenție:
”a consolida capacitățile instituționale din România de a implementa și finanța proiecte majore de infrastructură rutieră” și, implicit, la pregătirea proiectului autostrăzii Ploiești-Brașov.

În teorie, pare o decizie bună să ceri ajutorul Băncii Mondiale ca să înveți cum trebuie gestionate proiectele de infrastructură. Realitatea demonstrează însă că până și experții Băncii Mondiale sunt câteodată nevoiți să se declare învinși de intrigile țesute în aparatul birocratic românesc. Dovada: proiectul de reformă al ANAF, în care BM a băgat 91 de milioane de dolari dar care stă pe loc.

Principala țintă a proiectului: să demonstrăm că se poate și în România
Documentul care urmează să fie aprobat de Banca Mondială are drept obiectiv declarat ”demonstrarea unui nivel îmbunătățit al capacității de construcție a autostrăzilor”, cu următorii indicatori măsurabili:

Pregătirea documentației autostrăzii Ploiești-Brașov în vederea organizării licitației de execuție
Adoptarea de către Ministerul Transporturilor a unei strategii de finanțare a rețelei de infrastructură rutieră
Adoptarea de căre CA al CNIR și de către Ministerul Transporturilor a unui business plan al Companiei Naționale de Investiții Rutiere

Scopul principal al Proiectului, scrie în documentul Băncii Mondiale, este acela de a stabili un model de pregătire și implementare care să poată fi reprodus pentru alte proiecte majore de investiții de capital din România, utilizând autostrada Ploiești-Brașov ca model.

Pentru aceasta, scopul este acela de a dezvolta o platformă cuprinzătoare care să conțină setul complet de documentație care să permită guvernului României să lanseze construcția autostrăzii, în una sau mai multe secțiuni.

Drept urmare, majoritatea fondurilor din proiect vor fi dedicate:

setului de înaltă calitate de studii tehnice pentru construcția de infrastructură, documente care până acum s-au dovedit a fi o sursă de risc și un obstacol în execuția și gestionarea multora dintre contractele vechi de investiții din România
crearea unei unități de management de proiect în cadrul Ministerului Transporturilor, care ar trebui să constituie baza de livrare pentru alte programe și să consolideze pe termen mediu Compania Națională de Investiții Rutiere– CNIR.
Proiectul ar mai ajuta guvernul să-și reducă riscul investițiilor pe autostrăzi prin pregătire mai bună, evaluarea viabilității și luarea deciziilor corecte în funcție de tipul de finanțare disponibil și de modelele de livrare și de funcționare.

Proiectul va contribui, de asemenea, la dezvoltarea sustenabilă viitoare a rețelei rutiere, prin stabilirea unor politici de generare a veniturilor cu scopul de a îmbunătăți mobilizarea financiară în acest sector.

Loading...