Lucrările de consolidare şi restaurare la Muzeul Naţional al Ţăranului Român s-au încheiat

0
188

Lucrările de consolidare şi restaurare la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) s-au încheiat la sfârşitul lunii ianuarie, a dezvăluit, pentru Agenţia de presă News.ro, cercetătoarea Liliana Passima, director interimar al instituţiei muzeale, ea precizând că aşteaptă ca Enel să urgenteze toate formalităţile pentru a finaliza lucrarea sporului de putere, fără de care expoziţia permanentă nu poate fi redeschisă.

nterimatul Lilianei Passima se încheie pe 19 mai, ea precizând că nu a primit încă informaţii cu privire la o viitoare prelungire a acestuia. „Lucrările de consolidare şi restaurare s-au finalizat, practic, în luna ianuarie, la sfârşitul acelei luni având loc recepţia lucrărilor, în urma căreia, printr-un proces verbal de recepţie, noi am primit decizia de la UMP pentru aprobarea terminării lucrărilor”, a spus, vineri, pentru News.ro, Liliana Passima.

Directorul interimar al muzeului a explicat că încă nu a anunţat o dată pentru redeschiderea expoziţiei permanente, deoarece instituţia trebuie să obţină autorizaţia de funcţionare şi deoarece este necesară finalizarea lucrării sporului de putere. „În această perioadă pregătim dosarul pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare. Sunt anumiţi paşi de ordin administrativ pe care trebuie să îi parcurgem. Trebuie să dăm o declaraţie notarială de conformitate a proiectului, trebuie să luăm avizele de la ISU.

Aşteptăm ca Enel să urgenteze toate formalităţile pentru a finaliza lucrarea sporului de putere, care este una foarte complexă. Asta presupune o racordare a noului nostru generator cu noua instalaţie termică din muzeu care se bazează pe un sistem de ventilo-convectoare, cu implicaţii mult mai complexe decât ale celui anterior”, a spus Passima. „Acestea sunt motivele pentru care nu ne-am hazardat să anunţăm o dată pentru deschidere, pentru că întâi de toate trebuie să fie rezolvate toate aceste condiţionări.

Până nu se face şi verificarea instalaţiei termice care să ne arate că există o climatizare conformă cu normele de conservare şi restaurare ale unui monument istoric, nu putem introduce obiectele din colecţii în spaţiul expoziţional. Având în vedere că depindem de respectarea termenului pentru finalizarea lucrărilor de către Enel, deocamdată suntem în stand-by”, a adăugat cercetătoarea.

Ea a amintit că perioada minimă în care spaţiul trebuie să rămână liber în urma lucrărilor, pentru a-şi recăpăta stabilitatea micro-climatică este între 3 şi 6 luni. „Spaţiul trebuie să fie liber între 3 şi 6 luni. Practic, 3 luni deja s-au epuizat. Sigur, clădirea trebuie să revină la stabilitatea micro-climatică. De asemenea, trebuie realizate şi probele cu sistemele de încălzire şi introducerea dezumidificatoarelor. Sunt mai multe operaţiuni la fel de complexe. De abia după aceea putem începe montarea expunerii permanente. În paralel, ne gândim la refacere, dar suntem condiţionaţi de aceste aspecte tehnice.

Tocmai de aceea nu ne-am hazardat să avansăm o dată clară pentru deschiderea muzeului”, a explicat Passima. Cercetătoarea a mai spus că lucrarea sporului de putere ar trebui să se încheie în luna iulie, iar repunerea expunerii permanente ar putea începe din august. „În iulie ar trebui să se termine lucrarea sporului de putere. Abia după acea dată şi după ce se vor face probele, am putea să începem repunerea expunerii. O dată mai rezonabilă pentru deschiderea parterului ar fi în primăvara anului viitor”, a menţionat Passima.

Potrivit directorului instituţiei, lucrările de consolidare şi restaurare au fost efectuate cu un buget total de 27.521.271,0 lei fără TVA, procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor fiind întocmit pe 30 ianuarie. Passima a precizat că pentru expunerea permanentă echipa MNŢR a planificat suma de 50.000 de lei în cadrul programului de activitaţi. „Am reuşit să rezervăm pentru expunere 50.000 de lei, având în vedere că avem şi alte cheltuieli pentru că secţiile trebuie să funcţioneze.

Nu poţi să anulezi activitatea unui muzeu orientând bugetul numai pentru expunerea permanentă. Sunt cercetători şi muzeografi care au programat conferinţe, avem expoziţii temporare, activităţi de educaţie muzeală care trebuie să aibă continuitate şi, bineînţeles, toate activităţile şi serviciile de mentenanţă, care au costuri mari”, a explicat directorul instituţiei muzeale. Ea a explicat că expunerea permanentă nu va fi refăcută întocmai, ci vor fi adăugate elemente fotografice şi de metatext, prin care va fi inclusă „memoria locului”.

„Pentru expunerea permanentă, am propus un dialog între expunerea permanentă a lui Horia Bernea şi o privire contemporană asupra tradiţiei prin două spaţii noi ce se vor adăuga. Aceste elemente de noutate presupun nu numai o armonizare cu expunerea permanentă, ci şi o perioadă rezonabilă pentru elaborarea conceptului şi punerea lui în operă.

Nu este o refacere a expunerii permanente mot-a-mot, în primul rând pentru că unele spaţii au suferit modificări care impun o nouă relaţionare a obiectelor şi spaţiului. În al doilea rând, pentru că unele obiecte, după o expunere îndelungată, trebuie să intre într-un proces de conservare şi restaurare”, a spus ea. „Schimbările presupun adăugarea unor elemente vizuale, audio, de concept, care ţin mai degrabă de meta-text, de meta-muzeu, de includerea memoriei locului, pentru că au trecut 27 de ani şi o privire auto-reflexivă este necesară, dacă nu obligatorie. Toată această raportare la memoria locului nu a existat până acum. Este în primul rând o asumare a propriei istorii şi un dialog cu fondatorii muzeului, dar şi un demers care poate reprezenta o nouă sursă muzeografică”, a adăugat Passima.

„Buzunare culturale”

Liliana Passima s-a mai referit şi la deschiderea „buzunarelor culturale” în cadrul expunerii permanente, aflate la etajul 1, la al căror concept muzeul colaborează cu un cercetător-curator invitat. „Este necesar un buget generos, ceea ce nu prea avem. Am făcut o estimare aproximativă, din care nu am primit decât jumătate. Va trebui să aşteptăm rectificarea de buget şi să ne descurcăm cu veniturile proprii. Erau 90.000 de lei doar pentru producţia conceptului expoziţiei unuia dintre aceste două spaţii, dedicat Arhivei de Imagine a MNŢR.

Suma ar trebui dublată pentru celălalt spaţiu, «Ethnophonie»”, a spus Passima. „«Buzunarele culturale» sunt adosate expunerii, nu se interpun cu sălile expunerii permanente. Problema va fi de resurse umane, pentru că suntem destul de puţini.

Bugetul este limitat la elaborarea conceptului şi doar pentru o mică parte a cheltuielilor necesare punerii în operă. Anticipând problemele de buget, ne-am gândit ca pentru început să avem o viziune mai flexibilă asupra acestor spaţii, cu un statut de expunere temporară, cărora în timp să le putem adăugat ea.

Loading...